Si pentru ca stam acasa din motive de Coronavirus, avem timp de rememorat amintirile. Asa ne dam seama ca viata noastra este o alergatura continua in care nu avem timp pentru nimic: pentru familie, pentru prieteni, sa ne punem pe hartie amintirile… . Poate ca vom invata ceva dupa aceasta etapa si poate vom constientiza mai bine care ne sunt prioritatile. Dar sa revenim…

Da, India. O tara cat un continent. Sigur ca nu am vizitat decat o mica parte din ea, dar suficient cat sa revenim un pic cu picioarele pe pamant si sa apreciem mai mult ceea ce avem. Lucruri pe care noi le consideram normale, pentru altii reprezinta fie lux, fie doar un vis. Este o tara a contrastelor, sau altfel spus o calatorie de la agonie la extaz. Este o demonstratie pe viu, daca mai era nevoie, ca este extrem de important unde te nasti, inclusiv …. pe care parte a strazii. Am crezut pana acum ca acest lucru este doar un mod de exprimare. Dar nu este asa. Cand vezi cu proprii ochi pe o parte a soselei cocioabe insalubre care stau sa cada peste oameni si pe partea opusa a drumului ziduri ce despart cartierul celor saraci, amarati, de restul lumii „civilizate”, unde oamenii au case si chiar gradini ingrijite, te apuca o disperare si o revolta pe care nu stii cum sa le gestionezi. Cu ce sunt mai buni unii fata de ceilalti? Sigur, indienii nu sunt tocmai poporul acela muncitor, curat, educat, dornic de autodepasire, ba din contra, dar chiar si asa, de ce trebuie unii oameni sa traiasca in astfel de conditii? Dar sa lasam cugetarile si sa incepem cu inceputul. Adica o calatorie cu avionul Bucuresti – Istanbul (cu escala de 8 ore) – Delhi. Cu alte cuvinte am ajuns la Delhi rupti de oboseala. La intrarea in tara, treci la coada la formalitati. Aveam viza electronica dar trebuia trecuta pe pasaport, luate amprente, poza… lucruri serioase. Procedura super dar… practica ne omoara. La prima coada la care ne asezam un functionar plictisit de munca si invidios pe colegii lui ne trimite intr-un mod nu foarte elegant la alte ghisee, unde e adevarat ca nu erau cozi, dar acele ghisee nu erau pentru cei cu viza electronica. Ne ducem acolo, bineinteles ca ne trimit inapoi, ca ce…nu stim sa citim? Ajungem la acelasi functionar frustrat care se cearta cu proprii colegi si tot asa. In final trecem si peste neajunsurile sistemelor de scanare care functionau mai mult sau mai putin bine si iata-ne intrati in minunata Indie. La poarta ne asteapta reprezentantul agentiei Indiene cu care aranjasem cazarea si transportul local. Primul soc: limba engleza vorbita de indieni nu prea are legatura cu ceea ce stim noi. Daca nu esti atent zici ca vorbesc in limba lor. Ne concentram, ne setam urechile la noul accent si plecam spre hotel. Prima zi: cazare si timp liber urmand ca a doua zi sa incepem vizitarea obiectivelor. In drum spre hotel avem primul contact cu India: langa aeroport bulevardul este lat, cu flori si copacei pe mijloc, foarte frumos.

Cativa kilometrii mai incolo, nu multi, sosele mai inguste, aglomerate, murdare, oameni care circula, vand, gatesc, folosesc strada pe post de WC public….si ceea ce te socheaza cel mai tare este zgomotul. Infernal. Toata lumea claxoneaza.  De nevoie, de placere, din obisnuita….nu stiu. Dar claxoneaza!

Ziua 1 – New Delhi (februarie 2019)

Ajungem la hotel in jur de ora 11 si remarcam doar faptul ca hotelul este aflat intr-o zona delimitata de gard, ceea ce din start spune cate ceva. Dar suntem mult prea obositi sa mai compilam. Ne cazam, dupa ce primim sucul de pepene pe post de Welcome. Prima dilema: sa bem sau sa nu bem? Citisem ca este bine sa bei doar produse imbuteliate. Eu personal iau o gura sa nu par nepoliticoasa, dar spiritul meu de conservare este mai puternic si nu ma lasa sa termin paharul desi imi era sete si gustul era chiar bunicel. Altii mai curajosi l-au baut pe tot. Dupa ce ne-am cazat, socati de umiditatea din camere desi afara era chiar placut, cadem rapusi de oboseala. Cand ne trezim avem mai multa energie sa observam lucrurile in jurul nostru. Si totusi eram intr-un hotel de 4 stele… Ma intreb… oare cum este la 2 stele? Lasam in urma camerele ca doar nu am venit pana aici pentru asta si iesim sa avem primul nostru contact cu adevarata Indie. O luam pe jos catre Mall, City Walk. Harta descarcata de pe Google ne este de mare ajutor. Caci da, avem WiFi la hotel. Dupa doar cativa pasi ne intrebam daca a fost o decizie buna sa plecam asa, de capul nostru, pe strazi. Ne incurajeaza faptul ca mai vedem si alti turisti cu rucsacelul in spate si telefonul in mana. Macar nu suntem singuri in acest infern, cu un zgomot imposibil de descris, dar de nesuportat, munti de gunoaie, vaci in mijlocul drumului, oameni cu tarabe pe care gatesc in oale spalate cu o apa cel putin indoielnica, altii care se tund in strada avand in fata o mica oglinda sprijinita de gard, copii care se joaca intre ei sau cu caprele.

Si daca cauti cumva un cos de gunoi sa arunci de exemplu niste coji de banana, acestea lipsesc cu desavarsire. Am constatat acest lucru in mod constant in India. Singura solutie pe care am gasit-o, ca sa nu aruncam chiar asa pe strada, a fost sa hranim cu resturile de banana… sfanta vaca.

In final ajungem la Mall dupa o adevarata aventura: traversarea „bulevardului”, unde se circula haotic, dupa reguli numai de ei stiute. Totul este sa intelegi ca nu trebuie sa te iei dupa semafoare, desi acestea exista si functioneaza, este suficient sa fii hotarat, sa indrepti o mana spre masini in semn de STOP si sa traversezi. Desi nu iti vine sa crezi, chiar functioneaza. Am intrat pe latura aparent parasita a mall-ului si eram chiar dezamagiti, dar apoi am descoperit adevaratul mall. Fix un mall european, aceleasi magazine, aceeasi marfa si spre surprinderea noastra cam aceleasi preturi. E clar ca exista si aici o patura sociala care isi permite.

Ei … si urmeaza primul contact cu mancarea indiana. Cine mananca iute are o noua imagine despre ceea ce inseamna iute, iar cine nu mananca iute, adica eu, are o mare problema. Asa ca am ales varianta KFC si am realizat ca ceea ce in Romania este un produs iute acolo este vandut pe post de „not spicy”.

Am plecat de la Mall spre hotel intrucat ziua urmatoare aveam program de vizitat.

Ziua 2 – New Delhi

Este ziua in care incepe programul de vizitare a Indiei. Orice program printr-o agentie de turism locala are puncte de vizitare bine stabilite, trasee definite. Indiferent unde este amplasat obiectivul la care vrei sa ajungi treci pe aceleasi bulevarde late, frumoase, prin zona ambasadelor si a locuintelor expatilor. De parca  in India ar curge numai lapte si miere.

In drum trecem pe langa India Gate, President’s House si Red Fort, pe malul raului Yamuna. Red Fort a fost construit intre 1638 si 1648, avand o forma octogonala, asemeni tuturor cladirilor islamice din India.

Sahjahanabad (Old Delhi) a fost un oras inconjurat de ziduri, construit in anul 1648 de marele constructor mogul Shahjahan. In jurul orasului a fost construit un sant de aparare de zece kilometri, paisprezecezece porti legand orasul de zonele invecinate. Dintre acestea, cinci au supravietuit vremurilor. Poarta Lahore a fost intrarea principala pentru Red Fort, in afara de Delhi Gate. Portile Kashmere, Calcutta Gate, Mori Gate, Kabul Gate, Faresh Khana Gate, Ajmere Gate si Turkman Gate au fost celelalte legaturi majore ale orasului cu imprejurimile.

Pe 19 aprilie 1648, Shah Jahan, al cincilea imparat Mogul, a pasit pentru prima data in Diwan-e-Khas, sau Sala Audientei din nou-terminatul Qila-e-Mubarak sau Red Fort. Timp de mai bine de 30 de ani, Shahjahanabad a prosperat, nu numai ca si capitala a imperiului Mogul, dar si ca un centru al culturii, unde arta, poezia, muzica si artizanatul au inflorit.

In ziua de astazi, in Old Delhi, așa cum i se spune, raman inca vestigiile gloriei pierdute, stradute inguste, magazine, maimute si o mare agitatie.

Prima oprire este la Jama Masjid, cea mai mare si cea mai cunoscuta moschee din India, situata in apropiere de Red Fort. Constructia moscheei a fost inceputa in 1650 si a durat 6 ani. Ea a fost realizata de catre Shah Jahan, ca de altfel si Red Fort, din marmura alba si piatra rosiatica. Se remarca prin maretia si grandoarea acesteia. Ca in orice loc sfant din India, ca sa intri, trebuie sa te descalti. Pe durata intregii vizite in interiorul moscheei, chiar si in curtea acesteia, esti descult si femeile primesc  o haina specifica pentru a se acoperi.

Dupa ce am terminat de vizitat moscheea in program aveam o plimbare cu risca in zona veche a orasului. O adevarata aventura tinand cont de aglomeratie, trafic, strazi inguste (daca pot fi numite asa) si oameni haotici. Oricum, ne-am facut loc cu greu printre risti, biciclete, tarabe, magazine, magazinase, cabluri, oameni, caini, maimute, gunoaie…

Plecam apoi sa vizitam piata Chandni Chowk, una dintre cele mai vechi si mai aglomerate piete din Old Delhi. Incepem cu piata de condimente Gadodia Market, locul in care, pe vremea colonistilor britanici, aveau loc tranzactiile comerciale. Acum au ramas doar urmele bogatiei, ingropate in mizerie si lasate sa se deterioreze.

La intrare esti intampinat cu un ceai preparat cu lapte, dupa o reteta specifica. Daca ai curaj sa risti… bei. Pe mine conditiile de preparare nu m-au inspirat in ciuda faptului ca m-as fi hidratat cu ceva.

Si totusi, Gadodia Market este una dintre cele mai importante piete de condimente din lume…

Dupa atata agitatie este vremea sa ne linistim un pic si unde mai bine decat la Raj Ghat, memorialul dedicat parintelui natiunii, Mahatma Gandhi. Un monument simplu din marmura neagra aflat intr-un parc plin de verdeata si foarte vizitat de mii de turisti si foarte multi elevi. Nu este un mormant avand in vedere faptul ca hindusii sunt incinerati.

Excursia noastra continua cu World Heritage Site, loc care adaposteste mormantul lui Humayun, realizat in memoria imparatului Mughal Humayun in anul 1562, dar nu inainte de a lua o masa  de data asta intr-un restaurant pentru straini. Nu ca asta ar conta foarte mult, dar totusi… Sa luam partea buna a lucrurilor…  ajuta la digestie.

Trecem din nou pe langa President’s House, India Gate, pe bulevardele largi, curate, cu trafic destul de redus pentru India, facand parte parca din alt film.

Ajungem in final la urmatoarea noastra destinatie: locul inchinat dinastiei Mughal.

La inceputul secolului XVI, sultanatul Delhi, sau ce mai ramasese din el, a fost invadat de descendentii lui Timur, cunoscuti in istorie drept moguli. Babur, fondatorul dinastiei mogulilor, a extins controlul asupra Indiei astfel ca la sfarsitul domniei sale, in 1530 imperiul sau se intindea de la munții Himalaya pana la Dekkan. Adevaratul fondator al Imperiului Mogul si totodata cel mai important conducator indian de la Asoka este insa considerat Akbar cel Mare (1556-1605). Lui Akbar i-au urmat la tron Jahangir (1605-1627), Shah Jahan (1628-1658) si Aurangzeb (1658-1707).

Din momentul invaziei lui Muhammad de Ghor (in actualul Afganistan) in 1192, pana la detronarea ultimul imparat Mogul din 1857, Delhi si un numar mare de principate erau sub stapanirea sultanilor si imparatilor musulmani. Cu toate acestea, populația a ramas in mare parte hindusa.

Qutb Minar – Construit la inceputul secolului al XIII-lea, turnul de gresie roșie din Qutb Minar are 72,5 m inaltime si un diametru variind de la 2,75 m in varf pana la 14,32 m la baza acestuia.

Zona arheologica contine cladiri funerare, magnifica Poarta Alai-Darwaza, construita in 1311, capodopera artei indo-musulmane si doua moschei, dintre care Quwwatu’l-Islam, cea mai veche din nordul Indiei. Aceasta moschee a fost construita din materiale refolosite din aproximativ 20 de temple Brahman.

S-a lasat seara peste oras asa ca este vremea sa mergem la culcare.

Ziua 3 – New Delhi

O noua zi, o noua provocare.

Pe o vreme ploioasa incepem cu Laxminarayan Temple. Ca in orice templu hindus vizita incepe cu… descaltarea. Este minunat sa vizitezi un templu pe ploaie. Senzatia pe care o ai la fiecare pas pe marmura uda si calda este … deosebita. Nu mai vorbesc de pericolul de a aluneca, daca nu esti foarte atent. Iar cand vine momentul de a parasi templul, deci incaltarea, o alta placere.

Templul Laxmi Narayan, cunoscut și sub numele de Birla Mandir, este unul dintre cele mai mari temple hinduse din Delhi, fiind construit in 1939. Dupa cum sugereaza și numele, templul este dedicat Lordului Laxminarayan, mai bine cunoscut ca Lord Vishnu. Cunoscut drept pastrator, Vishnu este una dintre cele trei zeitati hinduse supreme (Trimurti), impreună cu Brahma si Shiva. Rolul lui Visnu este de a proteja oamenii si de a restabili ordinea in lume.

Lordul Narayan (Pastratorul) este alaturi de consoarta sa Zeita Laxmi (zeita prosperitatii). Templul a fost inaugurat de Parintele Natiunii, Mahatma Gandhi, cu conditia ca acesta sa fie deschis pentru oamenii din toate castele.

Urmatorul pe lista noastra este Mormantul Imparatului mogul Humayun, construit in anul 1562.

Mormantul lui Humayun a fost construit in anii 1960,  pe o suprafata de aproximativ 27 ha, sub forma unui mormant gradina. O gradina cu patru cadrane, cu bazine unite prin canale, reprezentand cele patru rauri din paradisul Coranic. Mormantul gradina mai este numit si „dormitorul Mughalilor” deoarece aici sunt ingropati peste 150 de membri ai familiei Mughal.

Urmatorul obiectiv pe lista noastra: Lotus temple.

Finalizat in  anul 1986, templul Bahai are forma florii de lotus, de unde si numele sau. Floarea de lotus este simbolul comun pentru Hinduism, Budism, Crestinism si Islamism. In acest templu pot veni oameni de orice religie pentru a se ruga si medita. Constructia este realizata din marmura alba, 27 de petale, si ca orice constructie bahai are noua laturi, in stransa legatura cu latura mistica numarului noua. In dreptul fiecareia dintre cele noua petale de la baza se afla cate un bazin cu apa.

La lasarea serii am vizitat maretul templu hindus Akshardham si am vizionat faimosul spectacol de lumini, lasare si jocuri de fantani. Inaugurat pe 6.11.2005, templul a fost realizat cu ajutorul a peste 8.000 de voluntari, respectiv 300.000.000 ore de voluntariat. Constructia sa a inceput in noiembrie 2000. Pare incredibil ca ceea ce este aici a putut fi realizat in doar 5 ani. Si este o adevarata minune. Toate pietrele sunt asamblate fara a utiliza o structura metalica. Fiecare cladire din complex este bogat ornamentata, o adevarata capodopera. Templul reprezinta locuinta divina a lui Dumnezeu, loc etern de devotament, puritate si pace, fiind dedicat Umanitatii. Este intradevar un loc deosebit, ce te transpune intr-o alta lume, fiind in acelasi timp un campus dedicat invatarii. Intr-o scurta plimbare cu barca trec prin fata ochilor tai etape din istoria Indiei, descoperirile si realizarile acestora. 

Singurele poze care pot fi facute sunt cele de la departare, cand practic te apropii de obiectiv. Urmeaza apoi o parcare imensa, iar ghidul iti spune ca trebuie sa lasi totul in autocar. Si totul inseamna totul, adica genti, aparate foto, camere, apa, tot. Se trece apoi printr-un control mai ceva ca la aeroport, femeile intr-o parte barbatii in alta.

Vizita incepe cu cele 10 porti, simbolizand libertatea gandurilor, a ideilor. Este un loc de relaxare pentru trup si suflet.

Principalul obiectiv al complexului este templul Askhardham. Templul este construit din piatra roz si marmura alba de Carrara, avand 109 m lungime, 96 m latime si 43 m inaltime. Este sustinut de 234 coloane lucrate, fiecare altfel, are 9 domuri cu cupolele decorate diferit pe interior, 20 de turnulete si peste 20.000 de sculpturi reprezentand flori, fauna, dansatori, muzicieni. Bineinteles ca pentru a intra in templu trebuie sa te descalti. Dar credeti-ma, merita! Odata intrat in interior, ramai fara suflare. In centrul templului este amplasata statuia din aur a lui Bhagwan Swaminarayan. De o parte si de alta a acestuia se afla succesorii lui spirituali, 3 in partea dreapta si 2 in partea stanga. Pozitiile palmelor transmit mesaje ca umilinta, slujire, moralitate, armonie in familie, non-violenta, rugaciune.

Intrucat nu este permis sa pozezi sau filmezi in interiorul complexului, pentru mai multe detalii vizitati:  https://akshardham.com/ .

Spectacolul de lumini a fost fabulos. Si din nou trebuie sa va trimit la un link:  https://www.youtube.com/watch?v=KNbKEnkoQHA

Ziua 4 – drumul spre Jaipur

Ziua a patra este destinata drumului spre Jaipur, aproximativ 270 km. Imaginile spun tot.

Ziua se incheie cu o seara indiana in Chokhi Dhani Resort. Un fel de balci, cum era la noi, pe vremuri, la sate combinat cu un fel de museul satului.

Si daca-i balci… circ sa fie ! Sedinta foto in India.

Si cum puteam sa ratam o masa traditionala… Era imposibil. Din categoria: nu faceti asta acasa. Altfel, o experienta interesanta, dar necomestibila pentru noi.

Ziua 5 – Jaipur

Orasul a fost fondat in anul 1728 de Maharaja Sawai Jai Singh II, conducatorul Amerului. Ramane singurul oras din lume care simbolizeaza cele noua diviziuni ale universului, prin noua sectoare dreptunghiulare.

In anul 1876, Printul Albert de Wales si Regina Victoria au vizitat India. In cinstea acestora maharajahul Ram Singh al Jaipurului, a pictat intregul oraș in roz, rozul fiind o culoare ce simbolizează ospitalitatea in traditia indiana. Ca urmare, Jaipur a fost supranumit ”orașul roz”. Acest lucru poate fi vazut si astazi atunci cand te plimbi in zona centrala a orasului, de-a lungul bulevardului principal, pe care se intind magazine, cafenele, restaurante și alte dughene si tarabe. Toate sunt dominate de Palatul Vanturilor (Hawa Mahal).

Construit in anul 1799 de catre maharajahul Sawai Pratap Singh, Palatul Vanturilor, are forma coroanei lui Krishna, zeul hindu. Acest palat este de fapt mai mult un perete, o fatada ce face legatura cu Palatul. El a fost realizat pentru a le permite doamnelor de la curtea regala sa priveasca strada fara a fi zarite. Palatul are cinci etaje, 953 de ferestre micute, fiind construit din gresie rosie si roz. Numele de Palat al Vanturilor vine de la sistemul de ventilare naturala care permite circulatia aerului in interior si crearea unei brize sau un aer conditionat al acelor vremuri. Am intalnit si in Iran ceva asemanator.

Sigur ca nu puteau sa lipseasca din peisaj minunatele cobre.

Dupa Palatul Vanturilor plecam sa vizitam Fortul Amber (Amer cum spun indienii). Aflat la aproximativ 12km de Jaipur, fortul se intinde maret pe dealul Cheel ka Teela (Dealul Vulturilor), aflat in imediata apropiere a lacului Maota.

Poti ajunge sus in fort fie mergand pe jos, fie cu elefantul. Si bineinteles ca nu am ratat o plimbare cu elefantul. In asteptarea acestuia am vazut si auzit ce inseamna sa vrei sa vinzi in India. Este incredibil cata perseverenta pot avea oamenii acestia cand incearca sa-ti vanda ceva.

Palatul din interiorul fortului este construit din gresie si marmura rosie, fiind realizat pe patru niveluri, fiecare avand propria sa curte. Multe dintre cladirile fortului au fost influentate din punct de vedere arhitectural de stilul Mughal. Palatul este format din Diwan-e-Aam, sau „Sala audientelor publice”, Diwan-e-Khas sau „Sala audientelor private”, Sheesh Mahal, palatul oglinzilor sau Jai Mandir si Sukh Niwas.

Se spune ca Raja Man Singh avea 12 regine, asa ca a construit 12 camere in palat, cate una pentru fiecare regina. Fiecare camera era legata de camera regelui printr-o scara care putea fi folosita doar de catre acesta.

Urmatoarele obiective in excursia noastra au fost Jantar Mantar (Observatorul Solar) si  City Palace, nu inainte de a vedea o fabrica de tesaturi cu imprimeuri realizate manual cu vopsele naturale si un magazin de covoare de asemenea realizate manual. Dar sa incepem cu observatorul. Eu una pot spune ca pe mine m-a lasat cu gura cascata. Nu-mi inchipuiam sa gasesc asa ceva in India. La unele modele mi-a fost greu sa inteleg astazi cum functioneaza, ce sa mai spun la momentul la care au fost create. Daca mai precizam si faptul ca 80% sunt functionale si astazi, cu o precizie de invidiat, concluzia este: doar avem impresia ca rasa umana a evoluat in timp.

City Palace – Palatul orasului, a fost infiintat in acelasi timp cu orasul Jaipur, capitala actuala a statului Rajasthan, de catre Maharaja Sawai Jai Singh II, care si-a mutat curtea la Jaipur din Amber, in 1727. Palatul gazduieste acum Muzeul Maharaja Sawai Man Singh II si, in acelasi timp, continua sa fie casa familiei regale din Jaipur.

Jaipur by night, no comment

Ziua 6 – Agra

In cea de-a 6-a zi am plecat din Jaipur cu destinatia Agra. Pe drum am facut un scurt popas la un templu hindus si apoi ne-am oprit sa  vizitam Fatehpur Sikri (Capitala fantoma), capitala politica din Imperiul Mughal al Indiei sub domnia lui Akbar, din anul 1571 pana în 1585, cand a fost abandonata, aparent din cauza lipsei de apa. Acesta este locul in care Akbar a locuit simultan cu cele trei sotii ale sale, de trei religii diferite: hindusa, musulmana si crestina. Palatul sotiei hinduse este cel mai mare, aceasta fiind si cea care i-a daruit un fiu, in timp ce, cel al sotiei musulmane este cel mai mic. Fiecare dintre ele este frumos in felul sau, cu simboluri specifice fiecarei religii.

Din parcarea rezervata autobuzelor, microbuzelor si masinilor esti dus, dupa ce ti-ai cumparat bilet de vizitare, cu un jaf de microbuz pana la complex (din motive de protejare a mediului :)). Claie peste gramada, zdruncinati, prafuiti si toate astea pe o caldura infernala. Ceea ce se poate vedea in acest complex spune multe despre arhitectura Imperiului Mughal. In curtea mare a moscheii Jama Masjid, se intra prin Marea poarta Boland Darwaja, iar intr-un colt se afla mormantul de marmura alba al lui Salim Chisti, cunoscut pentru indeplinirea dorintelor. Se spune ca datorita lui, Akbar a avut fiul pe care si la dorit atat de mult, motiv pentru care l-a si numit dupa numele acestui sfant sufit. In complexul palatului se afla sala audientei publice (Diwan-i Am), sala audientei private (Diwan-i Khass), Panch Mahal cu mai multe etaje si alte cateva cladiri administrative si rezidentiale construite folosind gresie rosie locala, incorporand atat caracteristici stilistice hinduse, cat si musulmane si chiar crestine.

Ne continuam drumul spre Agra, situat pe malul raului Yamuna. Agra, capitala a Imperiului Mogul din anul 1527 pana in 1658, este principala destinatie turistica datorita numeroaselor sale monumente splendide din epoca Mughal, in special Taj Mahal, Fortul Agra și Fatehpur Sikri, toate cele trei fiind patrimoniul mondial UNESCO.

Ziua 6 – Taj Mahal

Ziua incepe dimineata foarte devreme deoarece astazi vizitam Taj Mahalul. Si cum este un obiectiv foarte vizitat dar si pentru faptul ca in functie de lumina care cade pe el culoarea lui este diferita, este important sa ajungem devreme. La rasarit intreg ansamblul pare roz, iar seara alb-galbui.  Se spune ca schimbarea culorilor este simbolul starii de spirit a femeilor. Aceste culori vin de la marmura alb-ivory specifica zonei, in care sunt realizate incrustatii din pietre pretioase. Constructia combina elemente din stilurile arhitecturale persane, indiene, islamice. Aceeasi marmura o regasim si la Marea Moschee din Abu Dhabi, Sheikh Zayed. 

A fost construit de catre al cincelea imparat mogul, Shah Jahan, drept mausoleu pentru cea de-a doua sotie, Mumtaz Mahal, o printesa persana musulmana. Un poet englez spunea despre Taj Mahal ca este “dragostea unui imparat, incrustata in piatra”.

Mumtaz Mahal a murit dupa nasterea celui de-al 14-lea copil. Se spune ca imparatul a iubit-o foarte mult, iar moartea ei l-a afectat intr-atat incat parul i-a albit in numai cateva luni de la moartea ei. In ultimele momente ale vietii Mumtaz l-a rugat pe imparat patru lucruri: sa-i construiasca un mormant, sa se recasatoreasca, sa-si iubeasca fiii si sa-i viziteze mormantul la aniversare.

Constructia mausoleului a durat 22 ani, el fiind realizat in perioada 1631 – 1563, devenind “simbolul dragostei eterne”. Intregul complex este construit simetric si are o simbolistica aparte. Mausoleul este inconjurat de patru minarete. In interiorul complexului este si o moschee, desi ai spune ca sunt doua. Cea de-a doua cladire a fost construita doar pentru a crea simetria. Singurul lucru asimetric este mormantul imparatului, construit alaturi de cel al sotiei sale. Cladirea comunica cu exteriorul printr-o poarta inalta si masiva, care este simbolul intrarii in paradis.

Sedinta foto la Taj Mahal 🙂

Taj Mahal, apa si reflexie…

Este Taj Mahalul simbolul dragostei eterne sau doar rodul remuscarilor unui barbat egoist? O femeie care in 19 ani de casatorie a nascut 14 copii, a fost intradevar iubita? Iubirea presupune mai mult decat legatura fizica dintre un barbat si o femeie. Femeia asta a fost insarcinata mai mult de 14 ani din cei 19 ani de casatorie… si a murit in urma unei nasteri, la 38 de ani. Asta da dragoste…

Impresionati de acest monument ne-am oprit la un atelier, sa aflam secretul acestei arte. Este o munca foarte migaloasa, care presupune rabdare, indemanare, experienta si simt artistic. Asa ca ne-am luat si noi un mic suvenir. Am fi cumparat daca era posibil intregul atelier dar preturile erau pe masura muncii.

Ne intoarcem in Delhi, nu inainte de a face o scurta oprire la Fortul Agra (aflat in renovare), principala resedinta a imparatilor dinastiei Mughal, pana in 1638, cand capitala a fost mutata la Delhi.

Plecam din India cu un sentiment ciudat. O tara saraca cu oameni in marea lor majoritate saraci dar care stiu sa se bucure din orice, pentru care viata este o provocare in fiecare clipa, dar tocmai din acest motiv stiu sa se bucure de ea. O tara a contrastelor, un loc al spiritualitatii ce te impinge la meditatie.

India si oamenii ei…